The smell of the city

Those of you who live, lived or partially live in Bucharest must be expecting me to continue by saying “it smells like shit”. But like every fact, it depends on where you’re standing.

For a few days now I’ve been haunted by this idea. I love the smell of this city. A woman walks by and I smell some semi-cheap perfume sprinkled with a little hairspray, Taft it must be. It’s not royal, it doesn’t feel refined or unique, it’s human in the most palpable way. In the subway sometimes I sense a man with mass-produced cologne mixed with some marlboro and I think to myself, gosh that’s beautiful.  Passing by a bakery I never miss the smell of fresh pie or vanilla pretzels, but also, I don’t mind the small bit of industrial solvents coming from the homeless man blowing air and sucking it back from a bag, because that’s life. It’s feels like a rainbow on Lipscani on Friday and Saturday evenings. Ladies passing me by with freshly squeezed orangey perfume always mixed with something very sweet like vanilla or caramel. The more empty streets, those who are not yet reconstructed to harvest cafes and bistros smell like old walls and cold dust, only to come back to the smoky areas with coffee smells and warm temperatures from all the people who are emanating heat.

Mi-ar plăcea foarte mult dacă aţi împărtăşi nişte lucruri bune, nu neapărat simţite olfactiv, despre această capitală a noastră. Sunt curioasă. Am avut o perioadă când eram foarte nervoasă mergând pe stradă, atât din plictiseală cât şi din ideea asta de ipohondru, ewww totul e jegos. Însă, într-o zi pe strada mea, care nu e nicidecum vreun bulevard frumos sau vizitat de cucoane cu Chanel (ba sunt sigură că majoritatea de aici nu au văzut în viaţa lor o sticlă originală de Chanel) a trecut o tanti, că altfel nu ştiu cum să îi spun. Trecând pe lăngă un colţ ce este atât toaletă cât şi casa unor oameni fără acoperiş am sesizat mixtura între parfumelul doamnei, aerul din jur, un pic de fum de ţigară din faţa spitalului şi nişte gaze de eşapament. Am râs şi mi-a plăcut. Putem găsi atâtea idei şi senzaţii în lucrurile mărunte.

 

 

 

Advertisements
Comments
2 Responses to “The smell of the city”
  1. Catalin says:

    As tinde da… dar sunt anumite motive care ma fac sa nu. Bucurestiul ar fi un oras minunat, daca nu ar fi populat… cum era si vorba 🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

  • Arhive

  • ze top

%d bloggers like this: